Vara în Colinele Transilvaniei
Vara aceasta am numărat multe zile senine petrecute pe poteci pietruite, prin sate și cetăți impunătoare, aproape de oamenii locului, cu povești și bucate desprinse din alte timpuri
Am încetinit ritmul, ne-am conectat la natură și am trăit tihnit momentele fiecărei zile. Ne-am grăbit încet, savurând fiecare pas făcut.
Am pășit pentru prima dată peste pragul ușii unei case-muzeu, care ne-a găzduit timp de 4 zile (Rustic Rooms, Țopa). Am numit-o așa, pentru că era mobilată numai cu obiecte de artizanat, vase din ceramică cu simboluri tradiționale și costume populare.
Apoi, pașii ne-au purtat și pe ulițe prăfuite, spre case cu flori, verdeață și porți mari din lemn. Nimeni nu-și putea imagina ce frumusețe se ascunde după acele porți!
Grădini terasate cu flori, livezi, solarii, pârâuri și păduri care le cuprind. Ici-colo câte o masă din lemn cu ștergar, unde se servesc lichiuri, sarmale și ciorbe cu cartofi, tarhon și afumătură.
Mici oaze rupte din Rai și puse pe Pământ, ca amintire, îngrijite de oameni roșii în obraji, iuți și harnici, cu vorba caldă, bună și cu prietenia în suflet.
Sub vițe de vii, am gustat din struguri dulci după soarele amiezii, admirând florile de vară și verdele dinaintea toamnei.
O reverie în culori, miresme și daruri oferite de natură și omul care sfințește locul.
Ne-a fost drag la Țopa și la Saschiz, iar despre satul Rimetea vom scrie curând